BUCURIE ŞI CREDINŢĂ!

Părintele Cătălin Dumitrean: Gânduri despre poeziile pe care le scriu, vă rog să mi le scrieți doar pe email... Aceasta este o formă de bun simț și dialog constructiv. Vă mulțumesc pentru înțelegere și spirit dialogic.

dumitreancatalin@yahoo.com

7 august 2014

Poeme pentru români...

Ultimul ecou
 
Refren:
Ultima strigare, ultimul ecou,
Cum ne zise Iancu, cu al țării grai,
Pentru România să devii erou,
Către demnitate, scoală-te,”No hai!”

Cioburi de gândire, și oglinda spartă,
Chipuri fără margini, ochi amestecați,
Nu mai au românii niciun dor pe hartă,
Și prin lumea largă stau împrăștiați.

S-a mâhnit și Iancu, parcă n-are noimă,
Stă in manuale lângă trădători,
Să-și găsească locul, și să cânte o doină,
Biată Românie, ai ajuns să mori.

Ținem de partide, ținem de minciună,
Vai, patriotismul este tras pe roți,
Punem peste cruce ultima cunună,
Când Avram Iancu-i spânzurat de hoți.

Sfântă lașitate, orbi prin calendare,
Ne foim ca melcii și plătim mereu,
Văd că lașitatea e în fiecare,
Mi-este dor de Horea ca de Dumnezeu.

Bate toaca frate, clopotul părinte,
Căci prin jertfă trece drumul către rai,
Nu mai vreau iluzii, nu mai vreau cuvinte,
Cum zicea eroul: După mine, hai!
CANDELA IERTĂRII
(PENTRU SFÂNTUL iOAN IACOB)
Arde candela iertării,
Pune-ți inima pe jar,
Și din vămile chemării,
Scoate-ți  gândul cel amar.

Ce aproape e pustiul,
Grota Sfântului Ioan,
Ce devreme e târziul,
Cum se aprinde an pe an.

Rugăciunea pare milă,
Din tămîie curge dor,
Gândul a fugit din silă,
Piatra s-a înălțat în zbor.

Și un înger stă în lacrimi,
Pe Ceaslovul  hărnicit,
Ce departe stăm de patimi,
Când e darul dăruit.

Florile răresc pustia,
Iată vin izvoare moi,
Pacea lui e mărturia,
Că iubirea e în noi.

Și acest cuprins se duce,
Din Gologota către cer,
Doamne, ce frumoasă cruce,
Doamne, ce sublim mister!