BUCURIE ŞI CREDINŢĂ!

Părintele Cătălin Dumitrean: Gânduri despre poeziile pe care le scriu, vă rog să mi le scrieți doar pe email... Aceasta este o formă de bun simț și dialog constructiv. Vă mulțumesc pentru înțelegere și spirit dialogic.

dumitreancatalin@yahoo.com

7 noiembrie 2011

PENTRU PRIETENII ACESTUI BLOG

Totdeauna am fost nostalgic. Înţeleg că nu e cazul să fac "caz" de faptul că vizitatorii acestui blog sunt "sfioşi" şi nu-şi expun identitatea. Ce să le spun? Mai bine tac ca să nu-i pierd. Ehe... Veşnicul compromis al celor singuri. Odată şi odată, însă, presimt de pe acum, o să se laude că au fost zilnic contemporani cu aceste poezii.
Bine, hai să trecem peste identităţi. Emailul meu  poate rămâne mut...
De fapt, mie, sincer să fiu, îmi ajunge şi o floare, o lacrimă sau o lună plină!
Acum să vă scriu ceva din Italia unde plouă. Mi se pare totuşi o ploaie absurdă. Mocănească. Fără sentimente, gata doar de ravagii. Lipsită de iubire. Venită prea târziu. De aceea, deşi de câteva zile ( de la ultimul meu articol pe acest blog) nu am nicio inspiraţie pentru poezie, totuşi, pentru cei ce "din greşeală" mai intră pe acest blog, am să scriu:


BULETIN DE ŞTIRI

Plouă, plouă în tăcere,
Plouă într-o altă ţară,
Plouă, inima îmi cere,
Să aştept o altă vară.

Plouă peste sfinţi şi cruce,
Plouă crud prin cimitire,
Plouă, şi un dor se duce
Să-şi găsească altă fire.

Plouă, pe la voi nu plouă,
Plouă pe aici cu patimi,
Plouă, mâine va fi rouă,
Plouă şi trăiesc din lacrimi.

Plouă şi e vina voastră,
Plouă că uitaţi iubirea,
Plouă peste rana noastră,
Şi balsamul mi-e privirea.

Plouă, vai de cei din urmă,
Plouă că minţiţi strategic,
Plouă fără nicio urmă,
Şi am să vă pierd eteric.

Plouă, o să uit de toate,
Plouă, nori de amintire,
Plouă şi vă las o noapte,
Poate, ca un fel de ştire.