Suflet de copil
Copil şi inimă în vânt,
O mică lacrimă subţire,
Ceva te cheamă vrând-nevrând,
Un dor, o pace, o simţire.
Copil şi sunet de izvor,
Tristeţea pe furiş se duce,
Tu parcă vii din nou în zbor,
Şi te aşezi lângă o cruce.
Copil,aşa ai fost mereu,
Eu te-am lăsat să-mi stai pe lacrimi,
Dar tu eşti vis de Dumnezeu,
Şi eu un suflet între patimi.
Copil, iubire şi cuvânt,
De tine aş vorbi o viaţă,
Şi după moarte în pământ,
Eu aş simţi o dimineaţă.
