BUCURIE ŞI CREDINŢĂ!

Părintele Cătălin Dumitrean: Gânduri despre poeziile pe care le scriu, vă rog să mi le scrieți doar pe email... Aceasta este o formă de bun simț și dialog constructiv. Vă mulțumesc pentru înțelegere și spirit dialogic.

dumitreancatalin@yahoo.com

9 februarie 2011

Poem pentru ţara durerii...

ILUZIA NEAMULUI MEU

poezie scrisă cu dorinţa ca prietenul meu Eugen Boţan,
chitarist, membru al cenaclului şi bun patriot, să o aşeze pe note muzicale,
 spre a fi cântată în concertele noastre

Ref: De la Nistru pân la cer,
 Plânge neamul meu mereu,
De la Tisa cu mister
Plânge însuşi Dumnezeu


S-a furat coloana infinită,
Acest loc de paradis divin,
Plânge amintirea nesfârşită
Hai popor, trezeşte-te puţin!

L-au rănit pe Eminescu-n doruri
Şi poemul nu mai este lin
Să strigăm din sute de decoruri
Hai popor, trezeşte-ţe puţin!

Basarabia e doar o masă,
De muscali ce toarnă mult venin
Suntem musafiri la noi acasă
Hai popor, trezeşte-te puţin!

Dragostea e peste tot minciună,
Orice vorbă are duh hain,
Moartea este roşie-n cunună,
Hai popor, trezeşte-te puţin!

Nu mai au copiii cer în ţară,
Ei pornesc pe mările de chin,
Rătăcesc prin lumea cea amară
Hai popor, trezeşte-te puţin!

Neamul românesc e la răscruce
Viaţa noastră este rug şi chin
Lângă Tine, Doamne, stăm pe cruce
Hai popor, trezeşte-te puţin!