PRIMELE POEME DE PRIMĂVARĂ!
Din nou primăvară
Compensaţie pentru timpul pierdut,Port în suflet o veste sumară,Simt pe buze cuvânt din trecut,Este iar, este iar primăvară!
Ies afară să văd focul blând,Mă împiedic de munţi de ocară,Sunt zăpezi şi statui de mormânt,Dar e iar şi e iar primăvară.
Ce-am iubit, am iubit şi atât,Acum vreau doar un dor şi o vară,Să primesc un sublim de-mprumut,Căci e iar şi e iar primăvară.
Ofilit, sau smerit fără gând,Of-ul meu este iar călimară,Şi cu lacrimi de pace eu cânt,Este iar şi e iar primăvară!
Balada ochilor meiCum de mai puteţi vedea?Obiectivi, fără lentile,Lumea tristă, viaţa grea,Şi pământul pe şenile.
Numai gloanţe şi război,Odisee prin otravăGhete pline de noroi,Şi-o ciudată primăvară.
Ochii mei firavi, plăpânzi,Duşi în multe operaţii,De frumos parcă flămânzi,Dar uitaţi în aberaţii.
Nu v-aţi plictisit de rău?N-aţi orbit între contraste?N-aţi căzut ca într-un hău,În fântâni fără speranţe.
Vai, atâtea măşti priviţi,Vai atâtea speculaţii,Voi ce mult vă osteniţi,Fără de indemnizaţii.
Unii când vă văd, se pierd,Alţii spumegă a ură,Cei mai mulţi se cred deşerţi,Şi robiţi fără măsură.
Cum aţi fost voi judecaţi,Nici nu are rost să spunem,Din „iubire” întemniţaţi,De subiectele comune.
Astăzi sunteţi doar un dor,Nici albastrul nu vă leagă,Iar culorile vă dor,Ori de unde se dezleagă.
Vă propun un târg stingher,Pleoapa să vă-nchidă visul,Şi doar când veţi fi în cer,Să vedeţi şi voi seninul.
De ce, primăvară?
De-atâtea morţi şi lacrimi fără sens,De-atâta gând de patimă amară,Pământul a ajuns fără consens,Să uite că e iarăşi primăvară!
Prin gări sunt despărţiri şi amintiri,Absurd e în iubiri şi în afară,Şi peste un noian de amăgiri,Am vrea ca să fugim de primăvară!
Prin ministere hoţii fac prinsori,Făţărnicind retorica amară,Dar dincolo de patimi şi orori,De ce cântăm că nu e primăvară?
Soldaţii vor condiţie de cerb,Să se împuşte cu voinţă rară,Dar dacă e război eu tot întreb,Chiar nu vedeţi că este primăvară!
Ei bine, fac ce vreţi destoinici fraţi,Meşteşugari plătiţi cu grea ocarăAm înţeles că suntem condamnaţi,Ca să minţim că nu e primăvară!
